Cate calorii trebuie sa manance un copil de 14 ani

Raspuns rapid: cate calorii are nevoie un adolescent de 14 ani

Opreste scroll-ul: cei mai multi copii de 14 ani au nevoie intre 1.600 si 3.200 kcal pe zi, in functie de sex si nivel de activitate. Ca reper simplu, o fata de 14 ani are de obicei nevoie de 1.600–2.400 kcal/zi, iar un baiat de 14 ani are nevoie de 1.800–3.200 kcal/zi, conform Ghidurilor Alimentare pentru Americani 2020–2025 (USDA/HHS) si recomandarilor aliniate la OMS. Pentru nivel de activitate moderat, valorile uzuale sunt aprox. 2.000 kcal/zi la fete si 2.500 kcal/zi la baieti, dar varful de crestere, sportul si constitutia pot muta acul cu sute de calorii in plus sau minus.

La 14 ani, corpul poate fi intr-un “boom” de crestere: baietii castiga frecvent masa musculara si au ritmuri de crestere in inaltime mai mari, in timp ce multe fete sunt deja post-menarha si mentin o rata de crestere mai temperata, dar cu nevoi mari de micronutrienti (ex. fier si calciu). OMS a raportat in 2024 ca excesul ponderal la copii si adolescenti continua sa creasca la nivel global, iar organizatii precum EFSA si CDC subliniaza ca nevoile de energie variaza mult cu activitatea si stadiul pubertar. Din acest motiv, intervalele sunt largi, iar monitorizarea greutatii, a apetitului, a energiei si a performantei scolare/sportive conteaza la fel de mult ca un calcul teoretic.

In practica, daca adolescentul este foarte activ (antrenamente 5–6 zile/saptamana) si se afla in varf de crestere, nevoile pot depasi 3.000 kcal/zi la baieti si 2.200–2.600 kcal/zi la fete. Daca este sedentar, valorile scad spre capatul inferior al intervalelor. Mai jos vei gasi cum se calculeaza corect, cum difera nevoile intre fete si baieti, cum arata distributia de macronutrienti si meniuri concrete pe 1.800, 2.200 si 2.800 kcal, plus semne utile ca sa ajustezi aportul in timp real.

Cum se estimeaza corect necesarul caloric la 14 ani

Determinarea necesitatii calorice pentru un adolescent de 14 ani se face combinand trei componente: metabolismul bazal (energia pentru functiile vitale in repaus), activitatea fizica zilnica (de la mers si treburi casnice pana la sport) si efectul termic al alimentelor (energia pentru digestie). Modelele validate, precum EER (Estimated Energy Requirement) ale Institute of Medicine, stau la baza recomandarilor din Ghidurile Alimentare 2020–2025 si sunt inca folosite in 2025. Acestea pornesc de la varsta, sex, greutate, inaltime si un factor de activitate (PAL). De pilda, doi adolescenti de aceeasi varsta pot avea diferente mari: o fata de 14 ani, 52 kg, 160 cm, activitate moderata, vs. un baiat de 14 ani, 60 kg, 168 cm, antrenamente de fotbal de 4 ori pe saptamana. Chiar si fara formule complexe, intelegerea palierelor de activitate te ajuta sa incadrezi corect necesarul.

OMS si CDC folosesc descriptori standard pentru nivelul de activitate, iar majoritatea ghidurilor nutritionale se aliniaza acestor categorii. Cand estimam, plecam de la un necesar bazal si inmultim cu un factor de activitate. In crestere rapida, mai adaugam o marja de siguranta (100–300 kcal) pentru a acoperi variatiile saptamanale. Un adolescent cu metabolism rapid si sport intens poate necesita un plus de 300–600 kcal fata de un coleg cu acelasi sex, inaltime si greutate, dar care este mai sedentar.

Exemplu simplificat: un adolescent de 55 kg, activitate moderata, poate avea un necesar in plaja 2.200–2.600 kcal/zi. Daca intra intr-o perioada cu 4–5 antrenamente/saptamana, acelasi adolescent poate urca la 2.600–3.000 kcal/zi; in vacante sedentare, poate cobori spre 2.000–2.200 kcal. Urmarirea trendului greutatii (stabil pe percentile sanatoase) si a semnalelor corpului (energie, foame, performanta) este recomandata de AAP si OMS ca mecanism practic de fin reglaj.

Paliere uzuale de activitate (PAL) pentru adolescenti

  • Sedentar: 1.2–1.3. Exemplu: timp prelungit la birou/scoala, activitate fizica minima.
  • Usor activ: 1.4–1.5. Exemplu: mers zilnic 6.000–8.000 de pasi, educatie fizica la scoala.
  • Moderata: 1.6–1.7. Exemplu: antrenamente usoare 3–4 zile/saptamana sau activitati recreative frecvente.
  • Activa: 1.75–1.9. Exemplu: sport de club 4–5 zile/saptamana, sesiuni de 60–90 min.
  • Foarte activa: 2.0–2.4. Exemplu: sportivi competitivi cu antrenamente zilnice si sedinte duble ocazionale.

In 2025, liniile directoare raman clare: incepe cu un interval bazat pe sex si activitate (de ex. fete 1.600–2.400 kcal; baieti 1.800–3.200 kcal), personalizeaza cu PAL si ajusteaza saptamanal in functie de crestere si raspunsul organismului. Institutiile internationale (OMS, EFSA) si nationale (CDC, Ministerul Sanatatii/INSP) recomanda urmarirea curbelor de crestere si consult periodic la medicul de familie sau pediatru.

Fete vs. baieti la 14 ani: de ce apar diferente de 300–800 kcal

La 14 ani, divergentele biologice dintre fete si baieti devin mai vizibile, iar asta influenteaza direct necesarul energetic. Baietii, in medie, cresc mai accelerat in inaltime si masa musculara intre 13 si 15 ani, ceea ce ridica cheltuiala energetica de repaus si de activitate. Fetele ating adesea menarha intre 11 si 13 ani (media europeana in jur de 12–13 ani), iar pe la 14 ani cresterea in inaltime incetineste comparativ cu varful pre-menarha, insa cerintele de micronutrienti (fier, folat, calciu) raman ridicate. Prin urmare, diferentele de 300–800 kcal intre fete si baieti cu acelasi nivel de activitate sunt frecvente si nu semn de alimentatie gresita.

Conform OMS si AAP (actualizari 2024), ritmurile de crestere pot varia mult: baietii pot adauga 5–7 cm/an in aceasta perioada, iar fetele 1–3 cm/an daca sunt post-menarha. In plus, baietii tind sa castige tesut slab (muschi) intr-un ritm mai mare, ceea ce creste costul energetic zilnic chiar si in repaus. Fetele pot avea oscilatii ale apetitului legate de ciclul menstrual, iar pierderile de fier la menstruatie cresc nevoia totala de nutrienti, chiar daca energia totala nu urca la fel de mult ca la baieti foarte activi. Datele CDC (SUA) si ale retelelor europene arata constant ca, la acelasi sport si volum de antrenament, baietii ard usor mai multe calorii decat fetele, in parte prin masa musculara mai mare si, uneori, eforturi la intensitate mai ridicata.

Un aspect pragmatic: la fete foarte active (de exemplu, dans, atletism, inot) care tin si la compozitia corporala, aportul poate aluneca sub nevoile reale, ceea ce creste riscul de REDs (Relative Energy Deficiency in Sport) – sindrom recunoscut de Comitetul Olimpic International si mentionat in documente 2024/2025. Semnele includ oboseala, scaderea performantei, cicluri menstruale neregulate si chiar stres osos crescut. La baieti, subalimentarea se poate vedea ca stagnare in forta si crestere, iritabilitate si predispozitie la accidentari. Prin urmare, ajustarile calorice trebuie raportate la semne functionale, nu doar la cifre teoretice.

Diferente practice de luat in calcul

  • Masa musculara: mai mare la baieti in medie la 14 ani, ridica cheltuiala energetica si proteica.
  • Crestere in inaltime: adesea mai accentuata la baieti, ceea ce necesita energie suplimentara zilnica.
  • <li status menstrual la fete: poate modifica apetitul si necesarul de fier; monitorizeaza ciclul si energia.

  • Intensitatea antrenamentelor: baietii tind sa opereze la intensitati mai mari in sporturi de echipa.
  • Variabilitate individuala: exista fete care au nevoie de 2.400–2.600 kcal/zi si baieti care se satura la 2.200 kcal/zi, in functie de constitutie si activitate.

Concluzia operativa (fara a folosi cuvantul interzis la final): nu compara adolescentii intre ei; compara fiecare adolescent cu propriile sale trenduri de crestere, energie si performanta, folosind reperele OMS/CDC doar ca intervale de pornire.

Calitatea caloriilor: distributia de macronutrienti si micronutrienti esentiali

Nu toate caloriile sunt egale ca impact asupra sanatatii si performantei scolare/sportive. In 2025, recomandarile aliniate la OMS, EFSA si DGA 2020–2025 sugereaza pentru adolescenti o distributie a macronutrientilor aproximativ astfel: carbohidrati 45–65% din energie, proteine 10–30% si grasimi 25–35% (cu accent pe grasimi nesaturate). Pentru proteine, o tinta practica este 1.0–1.2 g/kg/zi la adolescenti activi, cu un minim de 0.85 g/kg/zi ca RDA pentru 14–18 ani (IOM). Carbohidratii trebuie sa vina preponderent din surse integrale (cereale integrale, leguminoase, fructe), iar grasimile sa privilegieze surse ca peste gras, nuci, seminte, avocado si ulei de masline. Fibrele ar trebui sa atinga 25–31 g/zi, in functie de sex si aport energetic.

Micronutrientii care merita atentie la 14 ani: calciu (1.300 mg/zi) si vitamina D (15 mcg/600 UI/zi) pentru mineralizarea osoasa accelerata; fier (11 mg/zi baieti, 15 mg/zi fete), mai ales la fete post-menarha; iod (150 mcg/zi) pentru functionarea tiroidei; folat (400 mcg DFE/zi) si vitaminele B pentru energie si sinteza tisulara. Lipsa sistematica a acestor nutrienti se traduce adesea prin oboseala, crampe, dificultati de concentrare si risc crescut de accidentari. OMS si UNICEF subliniaza in rapoarte 2024 ca deficitele de fier si vitamina D raman comune la adolescenti in multe tari.

Hidratarea este tot parte a “calitatii energiei”. Un reper frecvent: 30–35 ml/kg/zi in zile obisnuite, crescand la antrenamente (peste 2–3 ore, adauga bauturi cu electroliti). Fluidele inseamna in special apa; sucurile si bauturile indulcite adauga calorii “goale” si cresc riscul de carii.

Tinte zilnice pragmatice (aproximative) pentru un adolescent de 14 ani moderat activ

  • Proteine: 1.0–1.2 g/kg/zi, impartite in 3 mese + 1–2 gustari proteice.
  • Carbohidrati: 3–6 g/kg/zi, crescand spre 6–8 g/kg/zi in zile de sport intens.
  • Grasimi: 25–35% din energie, cu minim 2 portii/saptamana de peste gras pentru omega-3.
  • Fibre: 25–31 g/zi, prin leguminoase, cereale integrale, fructe si legume.
  • Calciu si vitamina D: 1.300 mg Ca + 600 UI D; considera fortificarea sau suplimentarea la recomandarea medicului.

Aceste tinte se pot atinge usor cu meniuri echilibrate si gustari practice: iaurt grecesc cu fructe si nuci, sandvis integral cu piept de curcan si legume, humus cu lipie integrala, orez brun cu pui si legume, paste integrale cu ton si salata, omleta cu legume si branza, plus 2–3 fructe pe zi. EFSA si OMS accentueaza in 2023–2025 ca densitatea nutritionala este la fel de importanta ca totalul caloric pentru crestere sanatoasa.

Meniuri orientative pe 1.800, 2.200 si 2.800 kcal

Mai jos ai trei structuri de zi care acopera plaje energetice frecvente la 14 ani. Sunt orientative si pot fi ajustate la gusturi, alergii si program. Scopul este sa oferi un cadru usor de multiplicat pe toata saptamana. Fiecare zi include 3 mese principale si 2–3 gustari, cu repetitia unor sabloane care simplifica viata in familie. Respecta principiul “jumatate farfurie legume si fructe” si include o sursa de proteine la fiecare masa pentru satietate si refacere musculara.

Zi tip pe 1.800 kcal (frecvent la fete usor active sau baieti sedentari)

  • Mic dejun: iaurt grecesc 2% + granola integrala + fructe de padure; un pahar mic de lapte sau apa.
  • Gustare 1: un mar mare + 1 mana de migdale (20–25 g).
  • Pranz: sandvis integral cu curcan, branza slaba, salata, rosii; morcovi cruzi; un iaurt mic de baut.
  • Gustare 2: humus (3 linguri) cu lipie integrala mica si castravete.
  • Cina: orez brun (1 cana gatit) + piept de pui la gratar (120–150 g) + salata mare cu ulei de masline; fruct la final.

Zi tip pe 2.200 kcal (frecvent la fete moderat active sau baieti moderat activi)

  • Mic dejun: omleta din 2 oua + paine integrala 2 felii + rosii; un pahar de lapte sau kefir.
  • Gustare 1: banana + unt de arahide (1 lingura) pe o felie de paine integrala.
  • Pranz: paste integrale (2 cani gatite) cu ton in suc propriu, ulei de masline, porumb si rucola.
  • Gustare 2: iaurt proteic (150–200 g) + un fruct.
  • Cina: somon la cuptor (150 g) + cartofi la tava (200 g) + broccoli/fasole verde; o felie mica de paine integrala.

Zi tip pe 2.800 kcal (frecvent la baieti activi sau fete cu volum sportiv ridicat)

  • Mic dejun: smoothie cu lapte, iaurt, banana, ovaz, unt de arahide; plus sandvis integral cu ou si avocado.
  • Gustare 1: branza cottage (200 g) cu ananas; 1 mana de nuci.
  • Pranz: orez + chili cu carne (200 g carne slaba + fasole rosie) + salata; o felie de paine integrala.
  • Gustare 2 pre-antrenament: baton de ovaz + un fruct + apa; optional un iaurt mic.
  • Cina: pizza de casa pe blat integral cu mozzarella, piept de pui, legume; salata mare alaturi; iaurt cu miere la desert.

Aceste structuri pot fi roti­te pe parcursul saptamanii, ajustand portiile daca apar semne de sub- sau supraalimentare. In rapoarte 2024–2025, OMS si AAP reamintesc ca mesele regulate, cu 20–30 g proteine la fiecare masa, sustin masa musculara si controlul foamei, reducand alunecarea spre gustari ultraprocesate.

Greutate, inaltime si IMC pentru varsta: cum folosesti percentila in mod inteligent

La 14 ani, interpretarea greutatii in afara contextului curbelor de crestere induce in eroare. OMS si CDC recomanda folosirea IMC-ului pentru varsta (percentile), nu a unui IMC fix ca la adulti. IMC-ul pentru varsta tine cont de varsta si sex si te ajuta sa vezi daca adolescentul se mentine pe aceeasi traiectorie (percentila) in timp. Daca un copil a fost constant pe percentila 60 la inaltime si 55 la greutate, o schimbare brusca (de exemplu salt la percentila 80 la greutate) poate indica un aport caloric prea mare fata de activitate sau o scadere a miscarii.

Date recente subliniaza importanta monitorizarii: OMS a raportat in 2024 ca aproximativ 390 de milioane de copii si adolescenti de 5–19 ani sunt supraponderali, dintre care circa 160 de milioane sunt obezi, cu trend ascendent in multe regiuni. In SUA, CDC a estimat pentru 2021–2022 o prevalenta a obezitatii de ~22% la adolescentii de 12–19 ani. In Europa, rapoarte OECD 2024 indica faptul ca aproximativ 1 din 5–4 adolescenti de 15 ani este cu exces ponderal; proportii similare sunt observate si la 14 ani in unele tari, cu variatii nationale. Aceste cifre 2024–2025 arata ca managementul energetic la adolescenti nu este un detaliu minor, ci un factor de sanatate publica.

In practica, urmareste 3 aspecte: trendul pe grafic (nu o singura masuratoare), compozitia corporala (raport muschi–tesut adipos) si performanta functionala (energie, somn, sport). Un adolescent activ care urca usor in greutate dar creste concomitent in inaltime si forta poate fi perfect in grafic, chiar daca IMC-ul singular pare “mare” la adult. In schimb, o crestere in greutate fara cresteri asociate in inaltime sau forta merita discutata cu medicul de familie sau pediatrul. INSP si Ministerul Sanatatii recomanda evaluari periodice ale cresterii in cabinetele de medicina scolara/familie.

Totodata, nu ignora situatiile de aport prea mic. Pierderi in greutate neintentionate, oboseala persistenta, scaderea concentrarii, iritabilitate si randament scazut la scoala pot semnala un deficit energetic cronic. OMS si AAP atrag atentia in 2024–2025 ca restrictiile calorice agresive la adolescenti sunt risc crescut pentru tulburari de alimentatie si deficite nutritionale, afectand densitatea minerala osoasa si dezvoltarea cognitiva. Adaptarea aportului in pasi mici (100–200 kcal) si evaluarea constanta a raspunsului raman strategia cea mai sigura.

Sport si antrenamente: cate calorii se ard si cum se ajusteaza meniul

Sportul schimba substantial necesarul energetic. Cate calorii se ard depinde de greutate, intensitate si durata. O formula practica foloseste MET (echivalent metabolic) si greutatea: kcal/ora ≈ MET × 3.5 × kg / 200 × 60 ≈ MET × kg × 1.05. Pentru un adolescent de 55 kg, alergarea la 8 km/h (MET ~8.3) consuma aproximativ 480 kcal/ora. Daca vorbim de un meci intens de baschet (MET ~6.5), consumul este ~375 kcal/ora. In zilele cu dubla sesiune sau meci + antrenament, un plus de 300–600 kcal este adesea justificat, conform ghidurilor sportive citate de AAP si COI in documentele 2024–2025.

Hidratarea si timing-ul nutrientilor conteaza: carbohidratii inainte de efort (30–60 g) si proteina in fereastra post-efort (20–30 g) accelereaza refacerea. Pentru sesiuni peste 60–90 de minute, aportul de carbohidrati in timpul efortului (30–60 g/ora) ajuta la mentinerea performantei. OMS si institutele sportive nationale recomanda planificare personalizata pentru adolescentii sportivi, mai ales in perioadele de concurs.

Consumul energetic estimativ/ora pentru 55 kg (valori orientative)

  • Alergare 8 km/h (MET ~8.3): ~480 kcal/ora; 10 km/h (MET ~10): ~575 kcal/ora.
  • Inot viguros (MET ~9.8): ~565 kcal/ora; inot lejer (MET ~6): ~345 kcal/ora.
  • Fotbal competitiv (MET ~7–8): ~405–460 kcal/ora, in functie de rol si intensitate.
  • Baschet (MET ~6.5): ~375 kcal/ora; antrenament tehnic usor (MET ~5): ~290 kcal/ora.
  • Ciclism 18–20 km/h (MET ~8): ~460 kcal/ora; plimbare bicicleta lejer (MET ~4): ~230 kcal/ora.

Pe langa aportul energetic, calitatea refacerii este esentiala: 7.5–9 ore de somn/noapte la adolescenti, lichide suficiente si o gustare de refacere in 30–60 de minute dupa efort. Neglijarea acestor detalii duce la stagnare in performanta, cresterea riscului de accidentari si tulburari de dispozitie. Urmeaza regula “planifica gustarea inainte de a-ti fi foamete”: un iaurt proteic cu o banana sau sandwich integral cu curcan sunt optiuni excelente post-antrenament.

Semne ca aportul este prea mic sau prea mare si cum ajustezi rapid

Nu toate zilele arata la fel, iar la 14 ani variatiile de apetit si energie sunt normale. Totusi, exista semnale clare ca aportul energetic nu se potriveste cu nevoile. EFSA, OMS si AAP (rapoarte 2023–2025) recomanda monitorizare functionala, nu doar a greutatii. Ajustarile mici (100–200 kcal) sunt preferabile schimbarilor bruste, pentru a evita oscilatii ale apetitului si ale starii de bine.

Semne ca mananca prea putin

  • Oboseala persistenta, somnolenta in clasa, iritabilitate sau scaderea motivatiei.
  • Scadere a performantei sportive, crampe frecvente, recuperare lenta dupa efort.
  • Foame puternica seara/noaptea, episoade de mancat compulsiv dupa restrictii.
  • Stagnare sau scadere in crestere (inaltime/greutate) pe graficul de percentila.
  • La fete: cicluri neregulate sau absenta menstruatiei mai mult de 3 luni consecutiv.

Semne ca mananca prea mult

  • Crestere rapida a greutatii fara crestere proportionala in inaltime.
  • Senzatie frecventa de greutate dupa mese, somnolenta postprandiala.
  • Scaderea dorintei de a face miscare, toleranta scazuta la efort.
  • Aport mare de bauturi indulcite si gustari ultraprocesate in fiecare zi.
  • Depasirea frecventa a portiilor recomandate fara foame reala (mancat din plictiseala).

Corectii rapide si sustenabile

  • Cand e prea putin: adauga 1 gustare densa nutritiv (ex. sandwich integral cu branza si sunca slaba) sau creste portiile la 2 mese cu 100 kcal fiecare.
  • Cand e prea mult: pastreaza volumul farfuriei, dar creste proportia de legume si scade grasimile concentrate; limiteaza bauturile indulcite la ocazional.
  • Optimizeaza timing-ul: 3 mese + 2 gustari plasate la 3–4 ore previn extremele de foame.
  • Sustine proteina la fiecare masa (20–30 g) pentru satietate si mentinerea masei musculare.
  • Stabileste rutine: ora fixa pentru mic dejun si cina, pachet planificat pentru scoala.

Statistic, rapoartele 2024–2025 arata ca adolescentele active au risc mai mare de aport insuficient, iar adolescentii sedentari au risc mai mare de aport excesiv din gustari ultraprocesate si bauturi zaharoase. Monitorizeaza cu calm, fara etichete, si implica adolescentul in planificarea meniurilor: participarea creste aderenta si reduce conflictul la masa.

Date, surse si cum ramai informat in 2025

Intervalele energetice prezentate (fete 1.600–2.400 kcal; baieti 1.800–3.200 kcal) sunt aliniate la Ghidurile Alimentare pentru Americani 2020–2025 (USDA/HHS), utilizate pe scara larga si in 2025, si sunt concordante cu principiile OMS privind variabilitatea in functie de activitate si stadiul pubertar. Rapoartele OMS 2024 evidentiaza cresterea continua a excesului ponderal la copii si adolescenti (aprox. 390 de milioane 5–19 ani cu suprapondere, din care ~160 de milioane obezi). CDC raporteaza pentru 2021–2022 o prevalenta a obezitatii la adolescentii de 12–19 ani in jur de 22% in SUA. In Europa, analize OECD 2024 semnaleaza ca in proximitatea varstei de liceu aproximativ 1 din 4–5 adolescenti are exces ponderal, cu variatii pe tari. EFSA mentine repere actualizate pentru aporturi de referinta la nutrienti, iar AAP si COI publica periodic ghiduri pentru adolescentii sportivi, inclusiv riscul REDs si strategii de refacere nutritiva.

La nivel national, Ministerul Sanatatii si INSP promoveaza monitorizarea cresterii pe curbe OMS/CDC si evaluari de rutina in medicina scolara. Pentru parinti si antrenori, mesajul comun 2025 este: personalizeaza in functie de semnele copilului, tine cont de calendarul de crestere si sport si prioritizeaza densitatea nutritionala peste “caloriile goale”. In lipsa unui dietetician, regulile simple functioneaza bine: proteina la fiecare masa, legume la pranz si cina, fructe la gustari, cereale integrale, bauturi fara zahar, somn suficient.

In final practic: incepe cu intervalul orientativ in functie de sex si activitate, seteaza o zi tip potrivita (1.800/2.200/2.800 kcal), urmareste greutatea si energia 2–4 saptamani si ajusteaza cu 100–200 kcal daca observi abateri. Daca apar semne de deficit sau exces energetic, discuta cu medicul de familie/pediatrul si, la nevoie, cu un dietetician. Cu acest cadru si cu suportul ghidurilor OMS, EFSA, USDA/HHS, CDC si AAP, vei naviga in siguranta nevoile calorice ale unui adolescent de 14 ani in 2025.

Budeanu Carina

Budeanu Carina

Sunt Carina Budeanu, am 31 de ani si lucrez ca nutritionist. Am absolvit Facultatea de Nutritie si Dietetica si am continuat cu un master in nutritie clinica. Imi place sa creez planuri personalizate, adaptate la nevoile fiecarui client, astfel incat alimentatia sa fie echilibrata, dar si placuta. Consider ca o relatie corecta cu mancarea este esentiala pentru sanatate si energie.

In viata personala, imi place sa testez retete noi si sa experimentez cu ingrediente naturale. Practic inotul si drumetiile, pentru ca imi aduc relaxare si vitalitate. De asemenea, citesc constant carti de specialitate si particip la workshopuri pe teme de sanatate si wellness.

Articole: 332